Anevrismul de aorta toracoabdominala este cel mai sever tip de anevrism arterial. Din fericire frecventa acestuia este destul de redusa (3% din totalul anevrismelor de aorta).
Anevrismul toracoabdominal intereseaza segmente importante din aorta, din care pornesc arterele care vascularizeaza organe precum maduva spinarii, rinichii, intestinele, ficatul, splina.
De aceea complicatiile care pot apare in timpul evolutiei anevrismului toracoabdominal cat si in timpul reparatiei acestuia, pot fi redutabile: ischemie medulara cu paraplegie, ischemie mezenterica cu infarct intestinal, ischemie renala cu infarct renal si insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica.
Cum stim ca avem un anevrism toracoabdominal?
De cele mai multe ori anevrismul toracoabdominal nu are nici un simptom pana in stadiile avansate. Uneori poate determina dureri de spate, sau abdominale.
De multe ori diagnosticul anevrismului toracoabdominal este precizat la un examen ecografic, CT sau RMN de rutina sau efectuat pentru alta patologie.
Care este tratamentul anevrismului toracoabdominal?
Tratamentul anevrismului de aorta toracoabdominala este o procedura complexa ce necesita un centru bine dotat si o echipa echipa medicala anestezico - chirurgicala cu experienta in rezolvarea acestui tip de patologie.
Reparatia anevrismului toracoabdominal consta din excluderea din circulatie a aortei dilatate anevrismal.
Acest lucru se face prin doua metode principale:
-pe cale chirurgicala prin excizia segmentului de aorta dilatata si sutura unui tub dintr-un material sintetic de capetele nedilatate ale aortei - tratament chirurgical anevrism toracoabdominal
-pe cale endovasculara prin introducerea unui tub de material sintetic printr-o punctie la nivel inghinal, cu ajutorul unei „sarme” pana la nivelul aortei dilatate, excluzand astfel din circulatie dilatatia anevrismala - tratament endovascular anevrism toracoabdominal.
De la nivelul aortei toracoabdominale pornesc arterele ce hranesc maduva spinarii si organele intraabdominale (rinichi, ficat, intestine). In cursul procesului de montare a tubului sintetic (chirurgical sau endovascular) care exclude anevrismul, aceste artere nu mai sunt irigate (circulate cu sange), exitand o serie de metode si procedee prin care este mentinuta viabilitatea acestor organe si tesuturi chiar in conditiile unei circulatii arteriale scazute.
Deasemeni in anumite cazuri dupa introducerea tubului de material sintetic este necesara efectuarea unor cai ocolitoare (bypass-uri), pentru ca arterele ce hranesc organele sus mentionate sa fie circulate din nou cu sange.
Desi metodele si tehnologia tratamentului acestei patologii s-au dezvoltat foarte mult in ultimii ani, continua se existe inca riscul aparitiei unor complicatii importante intra si postoperator imediat (paraplegie, insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica, disfunctii multiple de organe). Cu toate acestea in centre supraspecializate aceste complicatii sunt reduse la minimum.
