Anevrismul de artera poplitee reprezinta dilatatia arterei situate in spatele genunchiului. Este cel mai frecvent anevrism al unei artere dupa anevrismul de aorta, reprezentand 80% din anevrismele arterelor periferice. Netratat poate duce la decesul pacientului sau amputatia membrului inferior respectiv.
Cand banuim ca putem avea un anevrism de poplitee?
-cand avem sau am avut un anevrism de aorta,
-cand apar dureri in spatele genunchiului,
-cand simtim o pulsatie in spatele genunchiului,
-cand apar manifestari de ischemie acuta cu degete necrotice, dureri importante aparute brusc la nivelul gambei,
-cand apar fenomene de insuficienta venoasa, edem al membrului respectiv determinat de compresia anevrismului pe vena poplitee adiacenta.
Toate simptomele de mai sus pot apare si in alte afectiuni fara nici o legatura cu anevrismul de artera poplitee, insa este bine ca atunci cand apar sa ne gandim si la aceasta cauza pentru a nu trece pe langa un diagnostic care poate pune in pericol viabilitatea membrului respectiv si chiar viata pacientului.
Ce se poate intampla in cazul unui anevrism de poplitee netratat?
Anevrismul de artera poplitee se poate rupe ducand la o hemoragie importanta ce poate duce la decesul pacientului.
Trombul (cheagul de sange) care uneori tapeteaza interiorul anevrismului se poate desprinde si poate astupa arterele membrului inferior respectiv ducand la gangrena membrului care necesita amputatia de membrul inferior deasupra genunchiului.
Cum diagnosticam un anevrism de artera poplitee?
Cu ajutorul urmatoarelor investigatii:
-ecografie Duplex arteriala,
-angioCT, Angio RMN si angiografie digitala cu substractie.
Ecografia Duplex arteriala este cea mai accesibila investigatie care poate pune un diagnostic exact in aceasta afectiune, celelalte investigatii fiind mai costisitoare si pot fi untilizate in cazuri speciale.
Cum tratăm anevrismul de arteră poplitee?
Tratamentul anevrismului de artera poplitee consta in rezectia totala sau partiala a anevrismului si refacerea fluxlului arterial prin interpozitia unui conduct natural (vena safena a pacientului) sau a unuia sintetic (graft de PTFE sau Dacron).
Alta metoda consta in excluderea sa prin ligaturi si refacerea fluxului arterial cu ajutorul unui bypass cu vena safena sau grafturile sus mentionate.
O a treia metoda consta in introducerea unui endograft in artera poplitee printr-o punctie la nivel inghinal si cu ajutorul unei sarme de ghidaj. Aceasta metoda este mai putin folosita deoarece regiunea poplitee este o regiune de flexie si extensie si de aceea endograftul poate suferi deplasari sau fracturi.
Uneori datorita emboliei distale a trombilor (cheagurilor de sange) din anevrism, poate fi necesara tromboliza (dizolvarea cheagurilor cu ajutorul unei substante litice) sau trombembolectomia cu ajutorul unei sonde cu balonas. Aceste procedee adjuvante pot avea succes in cazurile recente de trombembolie (cazuri mai recente de 3 zile).
In cazurile in care apare gangrena datorita blocarii arterelor gambei de catre trombii (cheagurile de sange) plecati din interiorul anevrismului, amputatia de membru inferior este tratamentul chirurgical care poate salva viata pacientului.
