Carotida infundata - Boala obstructiva carotidiana

Carotida infundata - boala obstructiva carotidiana

AVC si boala carotidiana

Boala obstructiva carotidiana este cauza cea mai frecventa a accidentelor vasculare ischemice. Boala obstructiva carotidiana este determinata de localizarea ateromatozei la nivelul arterelor carotide.


Arterele carotide vascularizeaza creierul si pornesc de la nivelul aortei (artera principala a organismului) avand un traiect intratoracic, trecand apoi la nivel laterocervical (nivelul gatului) si ajungand in final intracranian.


Blocarea acestor artere poate determina aparitia accidentului vascular cerebral ischemic (AVC ischemic) sau a unei forme mai usoare accidentul ischemic tranzitor (AIT).


Factorii de risc pentru aparitia bolii obstructive carotidiene sunt factorii de risc pentru aparitia aterosclerozei.


Fumatul este cel mai important factorul incriminat in aparitia bolii aterosclerotice.


Alti factori de risc:
- consumul de grasimi animale si dulciuri in exces,
- hipertensiunea arteriala netratata,
- diabetul zaharat slab controlat,
- istoric familial de prezenta a aterosclerozei (mama, tata, frati, surori).


Click aici !
Programare online !

Carotida infundata - semne si simptome

Unii pacienti pot fi complet asimptomatici, stenoza carotidiana fiind descoperita intamplator la un examen fizic complet, in care se examineaza auscultator si regiunea cervicala.


In cazul unui accident vascular constituit sau tranzitor pot apare urmatoarele simptome:
- vorbire greoaie, neclara,
- neintelegere a cuvintelor auzite,
- dezorientare,
- incetosarea vederii,
- pierderea echilibrului,
- cefalee (durere de cap) puternica,
- pareza / paralizie a unuia sau mai multor membre (mana, picior,)
- cadere a unei parti a fetei.


Daca aceste simptome dureaza mai putin de 24 de ore diagnosticul este de accident vascular cerebral ischemic tranzitor.


Daca simptomele dureaza mai mult de 24 de ore accidentul vascular ischemic este unul constituit.


Care sunt mecanismele care determina tabloul clinic?


Accidentul vascular ischemic constituit sau tranzitor, este determinat de astuparea trunchiului principal al arterei carotide sau a unei ramificatii a acesteia.


In functie de marimea arterei astupate si de prezenta sau nu a colateralelor in teritoriul cerebral respectiv, se produce o necroza a substantei nervoase pe o intindere mai mica sau respectiv mai mare.


Modalitatile prin care aportul de sange scade pana la disparitie intr-un teritoriu cerebral determinand hipoxia sau necroza teritoriului cerebral respectiv sunt urmatoarele:
1. Astuparea printr-o placa de aterom plecata de la nivelul arterei carotide a unei artere derivata din artera carotida.
2. Astuparea completa a arterei carotide prin trombozare la nivelul placii de aterom de la acest nivel.
3. Perfuzarea insuficienta a unui teritoriu cerebral datorita ingustarii arterei carotide respective.


Asadar simptomatologia este consecinta necrozarii sau ischemiei tesutului cerebral dintr-un anumit teritoriu al creierului.
Click aici !
Programare online !

Boala obstructiva carotidiana - diagnostic

diagnostic avc si diagnostic stenoza carotidiana Simplul examen fizic ce cuprinde auscultatia zonei latero-cervicale prin prezenta unui suflu, poate ridica suspiciunea existentei unei stenoze carotidiene.

Urmatoarea etapa diagnostica este examenul Duplex (ecografia Duplex carotidiana) a arterelor carotide si vertebrale.


Ecografia Duplex carotidiana cervicala trebuie sa evidentieze urmatoarele:
1. Localizarea si gradul de stenoza carotidiana si / sau vertebrala,
2. Extinderea leziunii in segmentul intracranian,
3. Suspiciunea existentei unei leziuni la nivelul arterei carotide comune in segmentul proximal si a unor leziuni la nivelul trunchiului brahiocefalic arterial.


Limitari ale ecografiei Duplex:


1. Nu poate evalua cu exactitate segmentul proximal al arterei carotide comune si trunchiul brahiocefalic ci poate doar sa ridice suspiciunea unei stenoze proximale.
2. Nu poate evalua cu exactitate segmentul distal al arterei carotide interne si portiunii intracraniene, suspiciunea pentru o stenoza in acest teritoriu fiind ridicata de Doplerul transcranian.
3. Nu poate face distinctia dintre stenoza foarte stransa si ocluzie, decat cu ecografele de ultima generatie
4. Nu poate suspiciona prezenta unor anevrisme intracerebrale sau hemangioame.


Pacientii asimptomatici cu o stenoza carotidiana identificata la examenul Duplex mai mica de 60% vor elimina toti factorii de risc pentru ateroscleroza, vor urma un tratament antiagregant (Aspirina sau Plavix) si vor fi urmariti periodic prin examen Duplex carotidian pentru a se identifica la timp accentuarea stenozei.


In cazul pacientilor simptomatici si a pacientilor propusi pentru interventie la nivelul carotidei investigatia imagistica a tesutului cerebral este obligatorie. Aceasta se poate realiza prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) sau prin tomografie computerizata (CT). Aceste explorari pot localiza un eventual infarct cerebral din antecedente, prezenta anevrismelor sau a hemangioamelor cerebrale.


In urmatoarele cazuri:
- suspiciune leziune ostiala la nivelul arterei carotide commune sau de trunchi brahio-cefalic,
- suspiciune boala arteriala difuza cu extindere intracerebrala vizualizare dificila,
va fi necesara explorarea imagistica a arborelui arterial de la nivelul aortei pana la nivel intracranian prin una din urmatoarele metode: Angio-RMN, Angio-CT, Arteriografie cu substractie.


Desi angiografia cu substractie poate pune un diagnostic anatomic exact si a fost folosita foarte mult timp ca "standardul de aur" pentru diagnosticul oricarei stenoze arteriale, ea este este o investigatie invaziva care are riscuri destul de importante de embolizare, in special in prezenta unei placi ateromatoase carotidiene instabile.


Primele doua investigatii au marele avantaj de a fi neinvazive.


In cazul interventiei la nivel carotidian ecografia Doppler transcranian poate ridica suspiciunea unor leziuni stenotice la arterele intracraniene.


Click aici !
Programare online !

Boala obstructiva carotidiana - tratament

operatia de endarterectomie carotidiana

Cand este necesara o interventie la nivel carotidian?

In cazul unei stenoze (ingustari) critice (in general peste 75%) a arterelor carotide la nivel laterocervical este necesara o operatie. Aceasta ingustare trebuie operata si in cazurile simptomatice (vezi mai sus) dar si in cazul in care nu exista nici un fel de simptomatologie. Acestea sunt cazurile cele mai dificil de explicat pacientului, pentru ca acesta este sfatuit sa faca o interventie chirurgicala chiar daca acesta este (aparent) perfect sanatos.

Aceste cazuri trebuie si ele operate pentru ca in cazul unei stenoze critice la nivelul arterei carotide, fara interventie la acest nivel, riscul aparitiei unui accident vascular cerebral este mare.


In concluzie atat pacientii simptomatici cat si cei asimptomatici dar care au o stenoza carotidiana critica (in general peste 75%) necesita interventie la nivel carotidian pentru a prezeni aparitia unui accident vascular cerebral.


In cazul unui pacient cu accident vascular constituit si stenoza carotidiana critica, interventia chirurgicala este facuta in special pentru a preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral.


In ce consta interventia la nivel carotidian?


Exista doua tipuri de interventie:


Endarterectomia carotidiana

este o interventie chirurgicala ce consta extractia placii de aterom de la nivelul peretelui carotidian.

Stentarea carotidiana

este cea de-a doua metoda de interventie la nivel carotidian, prin care, cu ajutorul unei sarme se introduce de la nivelul unei artere - de la nivelul bratului sau piciorului un stent (un tub din metal) care va mentine deschisa artera carotida, impiedicand-o sa se ingusteze.

Desi nu este o interventie chirurgicala iar confortul pacientului este mare (in caz de success) si aceasta poate avea complicatii importante: astuparea carotidei, complicatii la locul introducerii sarmei cu stentul.

La momentul actual in Europa indicatiile general acceptate pentru stentarea carotidiana sunt:
1. Leziune critica distala pe artera carotida interna,
2. Leziuni critice pe arterele intracraniene,
3. Leziune ostiala a arterei carotide comune sau leziuni de trunchi brahiocefalic,
4. Zona cervicala dificila chirurgical (gat iradiat etc),
5. Restenozare dupa endarterectomie carotidiana.


Care sunt riscurile mai importante ale tratamentului chirurgical?


1. Restenozarea sau ocluzionarea precoce a carotidei cu extinderea sau aparitia unui accident vascular cerebral,
2. Hematom la locul inciziei
3. Infectia plagii postoperatorii
4. Deces prin accident cerebral masiv.


Toate aceste riscuri sunt minime in mainile unui chirurg cu experienta. Riscurile acestea sunt contrabalansate de neefectuarea interventiei chirurgicale, in ultimul caz, riscul aparitiei unui accident vascular cerebral fiind mult mai mare decat in cazul interventiei.


Ce se intampla dupa interventia la nivel carotidian?


Pentru a pastra carotidele deschise, fara placi de aterom cat mai mult timp (adica pentru a preveni stenozarea sau restenozarea carotidei) este necesar sa se elimine factorii de risc pentru boala ateromatoasa:
- oprirea fumatului,
- control medicamentos al hipertensiunii arteriale,
- controlul hipercolesterolemiei - prin administrarea de statine,
- eliminarea obezitatii, controlul diabetului
- administrarea unui tratament antiagregant plachetar (Plavix sau Aspirina) toata viata.

Click aici !
Programare online !

Dr. Rafael Halpern
Contact
Dr. Rafael Halpern
Programare online

Copyright 2018 Rafael Halpern