Consultul de chirurgie vasculara la pacientii cu anevrism de aorta abdominala poate sa nu evidentieza nimic anormal. Cresterea dimensiunilor anevrismului se face in timp (luni, ani). Pacientii cu anevrism de aorta pot fi mult timp asimptomatici (fara nici un simptom) chiar daca diametrul anevrismului (balonului arterial) este destul de mare. Anevrismul poate fi o descoperire intamplatoare la un examen ecografic de rutina.
In cadrul primului consult de chirurgie vasculara se stabilesc urmatoarele:
1. daca anevrismul are sau nu indicatie operatorie si care este momentul operator optim
2. planul de investigatii pentru a descoperi cat mai multe dintre bolile asociate care pot influenta rezultatul interventiei (in special bolile de inima si bolile arterelor care vascularizeaza creierul, arterele carotide)
3. planul de urmarire a evolutiei anevrismului in cazul in care pacientul nu trebuie operat imediat
4. masurile si tratamentul pentru eliminarea sau diminuarea factorilor de risc.
Indicatia operatorie este stabilita in functie de: 1. morfologia anevrismala (un anevrism sacciform (in forma de pepene) are risc mult mai mare de ruptura decat anevrismul fusiform (in forma de minge de rugby) 2. dimensiunile anevrismului (in general un anevrism de aorta abdominala cu un diametru de peste 55 mm necesita o interventie chirurgicala sau endovasculara deoarece are un risc crescut de ruptura. Pacientii cu anevrisme cu diametru sub 50 mm trebuie urmariti prin examene CT sau RMN anual sau o data la 3 sau 6 luni in functie de simptomatologie si de rata de crestere a diametrului anevrismal). 3. simptomatologie: anevrismele care sunt insotite de dureri in regiunea lombara (datorita eroziunii coloanei vertebrale), constipatie (datorita compresiei pe intestine) hidronefroza (datorita compresiei ureterale) sau alte dureri nespecifice au de cele mai multe ori indicatie de operatie.
Indiferent de momentul operatiei, pacientul va fi sfatuit sa opreasca fumatul (daca e fumator), sa isi trateze corect diabetul si hipertensiunea arteriala (daca aceste boli sunt asociate).
Asadar unii pacienti cu anevrism de aorta pot sa nu aiba simptome. Alti pacienti pot avea simptome determinate de compresia organelor invecinate de catre anevrism: 1. dureri lombare care pot fi confundate cu lombosciatica datorita eroziunii coloanei vertebrale de catre anevrism, 2. constipatie in cazul compresiei intestinelor, 3. dureri lombare si hidronefroza datorita compresiei ureterelor.
In anumite cazuri anevrismul poate avea in interiorul sau cheaguri de sange care se pot desprinde de peretele anevrismal si pot astupa o artera din aval determinand aparitia unei ischemii acute de membru inferior
In cazul rupturii anevrismului, pacientul poate prezenta o durere brusca, foarte puternica in abdomen sau in spate, insotita de hipotensiune sau chiar soc, cu pierderea cunostintei. Acesti pacienti trebuiesc transferati in maxima urgenta intr-un centru medical cu experienta in tratarea anevrismelor rupte. Chiar si asa in cazul anevrismelor rupte mortalitatea postoperatorie poate ajunge pana la 50-90%, in timp ce mortalitatea postoperatorie in tratamentul anevrismelor intacte operate poate fi de 1-5%.
De aceea este foate important sa stim din timp daca un pacient are anevrism de aorta pentru a-l opera cu succes inainte ca anevrismul sa se rupa.
Pentru aceasta este recomandabil ca toti barbatii peste 55-60 de ani sa faca cel putin un examen ecografic cu viza pe aorta abdominala pentru a detecta din timp prezenta unui anevrism de aorta.
